In primul rand, gandeste-te rapid la cate eforturi fac oamenii si animalele doar ca sa isi asigure hrana si adapostul de zi cu zi. Doar pentru asta, cat timp si efort dedica. Prin comparatie, una dintre cele mai impresionante capacitati ale plantelor este abilitatea de a se dezvolta fiind inradacinate in pamant, fara capacitatea de a se ridica in cautarea hranei sau a adapostului, atunci cand conditiile de mediu sunt nefavorabile. Acest stil de viata "inradacinat" solicita o intelegere  si o putere de adaptare extinsa: ele trebuie sa se apere, sa se dezvolte si sa se perpetueze ramanand in acelasi timp fixate de sol. Pentru a-si gasi hrana si a identifica amenintarile  le este necesar un aparat senzorial foarte dezvoltat.

​

PLANTELE SIMT

Plantele nu au organe interne, spre deosebire de animale si oameni, care au cate un organ special/sistem pentru fiecare dintre principalele functii ale corpului. Cu toate astea, sunt capabile sa simta, au chiar simturi mai sofisticate decat animalele. Fiecare extremitate a radacinii poate detecta si monitoriza simultan si continuu cel putin 15 substante chimice si parametri fizici diferiti. In timp real. Nici un animal nu e capabil sa faca asta. Printre acestea, gasim simturile comune, intalnite la oameni/animale: miros si gust ( simt si raspund la substantele chimice din aer si de pe corpul lor), vaz ( reactioneaza diferit la diferite lungimi de unda ale luminii, precum si la umbra) simt tactil ( o nervura sau o ramificatie din radacina stie atunci cand intalneste un obiect solid in calea sa/ corpurile plantelor simt cand sunt atinse sau cand ating corpuri straine), auz (sunt capabile sa detecteze vibratiile, sunetele), dar au de asemenea si alte super simturi in corelatie cu variatiile electrice, magnetice, chimice,  metale grele, germeni patogeni.  Plantele produc sunete care nu pot fi percepute de auzul uman (cum e cazul procesului de crestere).

​

PLANTELE SE MISCA

​

Plantele se misca, intr-un ritm mai lent decat cel cu care sunt oamenii obisnuiti. Si fara a folosi energie, fara a avea muschi sau sistem locomotor. Inflorirea, miscarea frunzelor si a florilor in functie de pozitia soarelui, cresterea, inmugurirea, toate sunt forme de miscare. Singura diferenta o face faptul ca miscarea lor se extinde pe o perioada mai lunga de timp.

Cercetatorii au gasit in celulele radacinilor molecule identice cu cele ce sunt prezente in tesutul muscular al animalelor si care le permit celor din urma sa se miste.

​

PLANTELE COMUNICA

Plantele comunica intre ele printr-un "vocabular chimic"- o plantă are aprox. trei mii de substante chimice în vocabularul ei, în timp ce, un om cu o cultura medie are doar șapte sute de cuvinte. Si cum fac asta? Plantele comunica cu alte plante, le deosebesc pe cele de acelasi fel si pe cele din alte specii. Folosesc retea subterana de ciuperci care conecteaza toti membri vegetali dintr-un ecositem, cum este cazul unei paduri spre exemplu. Reteaua de sub pamant, care leaga radacinile intre ele printr-o plasa imensa de mire fungice, este atat de densa incat pot fi sute de kilometri de mycelium (plasa fungica) doar sub suprafata de sub talpa noastra. Reteaua de ciuperci (fungi) este impletita sub pamant cu radacinile plantelor si arborilor si formeaza o plasa extinsa de conexiuni ce leaga intreaga padure si o ajuta sa functioneze ca un organism unitar, ca o echipa. Reteaua  este folosita ca si canal de comunicare si transport, transportă și distribuie efectiv carbonul, apa și substanțele nutritive între arbori, în funcție de nevoile acestora. Astfel, copacii batrani, "copacii mama" ii "hranesc", ii alimenteaza cu nutrienti pe cei tineri, ajutandu-i sa se maturizeze. Intro padure, " un copac mama" poate fi conectat la sute de alti copaci.

Tot prin intermediul acestor canale subterane, plantele " se avertizeaza" reciproc cand apar boli sau daunatori. Cand anumite frunze dintr-un copac sunt atacate de o insecta parazitara, de un virus sau de un alt animal, acestea transmit prin reteaua subterana catre celelelte plante informatii despre tipul de "atacator", in functie de compozitia chimica a salivei acestuia. Astfel celelalte plante au timp sa se protejeze si emit anumite substante de aparare in plus, uneori toxice, care ii tin departe pe invadatori sau mentine consumul acestor plante in echilibru/ potenteaza supraconsumul.

Important de mentionat este ca plantele salbatice au capacitatea de a se apara de daunatori si a se sustine reciproc, in schimb plantele care sunt crescute de catre om intr-un mediu controlat isi pierd aceasta abilitate. Pentru o buna cooperare intre plante, ele trebuiesc lasate sa fuzioneze intre ele ca specii pe suprafata pe care cresc si sa fie hranite de un sol organic, fara pesticide sau alte chimicale.

Si comunicarea intre plante nu se opreste aici: ca si in cazul oamenilor, si in lumea vegetala gasim mai multe tipuri de limbaj: plantele pot comunica prin semnale chimice pe care le transmit prin intermediul aerului, prin unde vibratorii de diferite frecvente sau prin impulsuri chimice.